miercuri, 27 octombrie 2021

Traseul Veveriței, o nouă potecă tematică în Situl Natura 2000 Făgetul Clujului – Valea Morii

Comunicat de presă

Traseul Veveriței este noua potecă tematică din aria naturală protejată Făgetul Clujului – Valea Morii, este de tip circuit, are 4 km lungime și a fost amenajat în această toamnă de către Centrul pentru Cercetarea și Conservarea Liliecilor (Lilieci.ro), în parteneriat cu Asociația Natura Transilvaniei și sponsorizat de Betfair Romania Development.

Cele 7 panouri informative amplasate de-a lungul traseului cuprind informații interesante și diverse despre viețuitoarele din Pădurea Făget. În plus au fost instalate căsuțe pentru lilieci, veverițe și păsări ce pot fi observate în apropierea panourilor informative, de-a lungul traseului și la 10-20 m în stânga și dreapta traseului. Pentru verificarea căsuțelor recomandăm binoclu, lanternă cu focalizare și aparat foto.

Traseul este ușor, nu prezintă dificultăți desfășurându-se pe drumuri și poteci deja existente în pădure și a fost amenajat cu scopul de a informa și sensibiliza vizitatorii asupra valorilor naturale și a statutului de protecție al zonei. Pentru orientare au fost amplasate semne de forma unor veverițe de culoare albă precum și săgeți indicatoare. Pornește din zona intersecției Drumului Sfântul Ioan cu Valea Gârbăului iar track-ul poate fi descărcat aici: https://www.google.com/maps/d/u/0/viewer... sau prin cod QR direct de pe panouri.



luni, 1 aprilie 2019

Pajiști seminaturale bogate în specii de plante – ce sunt, cum se îngrijesc, cum se restaurează

Pajiștile seminaturale care au fost utilizate neintensiv timp îndelungat (cosit și / sau pășunat moderat) sunt cele mai diverse habitate terestre dezvoltate pe suprafețe mici și se remarcă în special printr-o bogăție uimitoare în specii de plante. Astfel, în zona Podișului Transilvaniei sunt citate până la 79 de specii diferite de plante superioare / m2, 98 specii / 10 m2 sau 127 specii / 100 m2.
Acum 100 de ani aceste pajiști erau o prezență comună în peisaj în întreaga Europă, odată însă cu industrializarea agriculturii ele au intrat într-un declin accelerat. Spre exemplu, britanicii estimează că au pierdut 97% din aceste pajiști începând cu anii ’30 iar în prezent depun eforturi pentru conservarea și refacerea celor rămase. In România situația este ceva mai bună dar și la noi se înregistrează o tendință de degradare sau distrugere completă a acestor pajiști cu intensitate tot mai mare de la an la an.

Câteva motive pentru a menține, restaura sau crea pajiști bogate în specii:
1.       Găzduiesc o biodiversitate remarcabilă
2.       Constituie sursă de hrană și adăpost pentru insectele polenizatoare și alte nevertebrate utile pentru agricultură
3.       Sunt o sursă de hrană de foarte bună calitate pentru animalele domestice
4.       Oferă un adevărat spectacol vizual și olfactiv, mai ales în lunile mai-iulie
5.       Sunt ușor de întreținut

Diversitatea mare de specii este caracteristică stadiilor de succesiune intermediare ale vegetației, iar pajiștile au fost menținute de-a lungul timpului în această fază evolutivă datorită stresului moderat la care au fost supuse prin practicile agricole neintensive. Atât abandonarea acestor pajiști, cât și intensificarea utilizării lor duce la scăderea dramatică a diversității și implicit a valorii naturale.
În cazul abandonului succesiunea vegetației își urmează cursul, materia vegetală începe să se acumuleze, crește fertilitatea solului, plantele viguroase sunt favorizate iar cele mai firave sunt sufocate. Ulterior se instalează arbuștii până ce totul devine desiș iar în final pădure.
Intensificarea utilizării are efecte chiar și mai dramatice. Ameliorarea pajiștilor prin fertilizare și / sau însămânțarea cu specii furajere încurajează dezvoltarea unui număr mic de specii viguroase în detrimentul diversității. Cositul vegetației de mai multe ori pe an reduce de asemenea diversitatea eliminând treptat acele specii care nu mai au timp sa-și realizeze ciclul de viață anual astfel încât să producă semințe care să le asigure prezența pe termen lung. Supra-pășunatul are și el consecințe negative prin mai multe mecanisme, cele mai importante fiind creșterea fertilității, tasarea solului și eliminarea de specii prin pășunat selectiv (mai ales in cazul oilor, caprelor).

Factorii care favorizează diversitatea sunt fertilitatea scăzută a solului și prezența endomicorizelor arbusculare.
Dintre nutrienții prezenți in sol cel mai relevant este fosforul (P) care prezent în cantități mari favorizează o creștere luxuriantă a câtorva specii viguroase care practic elimină prin concurență celelalte specii. Într-un studiu desfășurat în 5 țări europene, ocazie cu care au fost investigate 281 de pajiști, s-a constatat o corelare inversă foarte clară între diversitatea pajiștilor și cantitate de P accesibil din sol iar pragul sub care apar pajiștile cu diversitate ridicată este de 5 mg P / 100 g sol uscat.
Micorizele reprezintă relații simbiotice între fungi și plante în cadrul cărora hifele unor ciuperci colonizează rădăcinile plantelor unindu-le într-o rețea subterană extinsă. Fungii facilitează absorbția nutirenților și a apei din sol iar în schimb primesc de la plante o parte din substanțele asimilate în urma fotosintezei. Prezența în solul pajiștilor a endomicorizelor arbusculare balansează absorbția nutrienților și a apei din sol și posibil permite chiar schimbul de substanțe asimilate între diferite plante astfel încât speciile viguroase sunt temperate din creștere iar cele delicate sunt impulsionate.

Principalul instrument de management al pajiștilor bogate în specii este reducerea biomasei prin  cosit și pășunat. Cositul se realizează ideal cu coasă manuală sau mecanică ușoară (utilajele mari în genul tractoarelor sunt grele și pot tasa solul, motiv pentru care sunt de evitat). Cositul se realizează odată pe an, după data de 15 iulie dar nu mai târziu de începutul lunii septembrie. Se recomanda cosirea unei suprafețe în mai multe etape cu pauza de câteva zile sau săptămâni intre ele ceea ce va da pe de o parte flexibilitate mai mare unor specii de plante să își încheie ciclul de viață și sa producă semințe iar pe de altă parte este benefic pentru insecte și alte animale mici deoarece schimbarea condițiilor de viață nu va fi bruscă pe toată suprafața pajiștii. De asemenea este de dorit alternarea datei începerii cositului de la an la an dar și păstrarea unor benzi necosite 1-2 ani de-a lungul marginilor. Fânul rezultat este uscat pe loc fiind întors de mai multe ori, fapt ce permite o mai bună scuturare și împrăștiere a semințelor. Ulterior fânul se îndepărtează, ideal în maxim 5-7 zile după ce a fost cosit.
Pășunatul se realizează vara târziu (după cosit), eventual primăvara devreme, înainte de 15 aprilie cu un număr redus de animale, se recomandă să nu se depășească 0,3-0,7 Unități Vită Mare / ha (1 UVM = 1 vacă sau 1 cal sau 6 oi sau 6 capre sau 3 porci etc.). Pe lângă reducerea biomasei, prin pășunat se creează, acolo unde calcă animalele, mici goluri în covorul de vegetație al pajiștii, discontinuități ce favorizează încorporarea în sol a semințelor, germinarea lor și implicit instalarea de noi plante. În absența animalelor domestice pășunatul poate fi realizat cu succes de sălbăticiunile prezente în zonă, în special căprioare și iepuri.
Folosirea alternativă a pajiștii pentru fân sau pășunat prin rotație anuală este o altă practică de management cu rezultate bune. În anii in care pajiștea este folosită exclusiv pentru pășunat este totuși necesară, pentru a evita degradarea, o perioadă de pauză de minim 8-10 săptămâni în intervalul mai – iulie, timp în care animalele domestice vor fi îndepărtate complet.

Dacă se intenționează realizarea unei pajiști de la zero sau restaurarea uneia degradate, cea mai drastică soluție dar cu rezultate rapide ar fi îndepărtarea vegetației existente eventual cu tot cu primii centimetri din solul de la suprafață (util pentru scăderea fertilității) și însămânțarea cu amestec de graminee și alte plante locale de pajiște. Se pot folosi amestecuri speciale, dificil de găsit deocamdată, sau semințele de „floare de fân” rămase în urma depozitării fânului și furajării animalelor.
O metodă mai lentă ar fi conversia vegetației existente deja pe pajiște printr-un management adecvat în paralel cu colonizarea treptată cu noi specii de plante. Introducerea de noi specii de plante se poate face fie prin însămânțare fie prin plantarea de răsaduri.
În cazul însămânțării într-o pajiște existentă, o sursă bună și la îndemână de semințe este vegetația cosită de pe o altă pajiște bogată în specii aflată în apropiere. Pentru această operațiune se alege o perioadă în care semințele a cât mai multe specii din pajiștea sursă să fie cel puțin în parte maturate. Pe pajiștea ce urmează să fie însămânțată este necesar în prealabil să se scarifice solul cu o grapă astfel încât să rezulte spații cu sol dezvelit în proporție de aproximativ 50%. Vegetația cosită de pe pajiștea sursă se transportă imediat și se împrăștie peste pajiștea deranjată în prealabil prin scarificare. Pe parcursul următoarelor zile fânul este  întors pentru a se usca, ocazie cu care semințele se împrăștie și cad pe sol unde golurile create le permit să germineze.
O altă practică utilă în procesul de reabilitarea a pajiștilor, viabilă mai ales în cazul suprafețelor mici, este monitorizarea permanentă a compoziției vegetației din pajiște și îndepărtarea mecanică a indivizilor din speciile nedorite înainte ca aceștia să producă semințe.

În loc de încheiere, iată câteva plante caracteristice pajiștilor bogate în specii, remarcabile prin frumusețea florilor și ușor de recunoscut. O parte din ele, cele marcate cu o steluță roșie, sunt mai rare dar acolo unde apar indică prezența unor pajiști cu o deosebită valoare naturală, a căror conservare este cu atât mai importantă...


Ruscuță de primăvară (Adonis vernalis) - planta perenă, înălțime: 20 - 40 cm, înflorește: aprilie - mai

* Lalea pestriță (Fritillaria meleagris) - planta perenă, înălțime: 20 - 30 cm, înflorește: aprilie - mai
Ciuboțica cucului (Primula veris) - planta perenă, înălțime: 10 - 30 cm, înflorește: aprilie – mai
* Narcisă (Narcissus poeticus) - planta perenă, înălțime: 20 - 40 cm, înflorește: mai – iunie

Măzăriche de primăvară (Vicia angustifolia) - planta anuală, înălțime: 10 - 40 cm, înflorește: mai – iunie
Rocoțea (Stellaria graminea) - planta perenă, înălțime: 40 - 50 cm, înflorește: mai – iulie
* Frăsinel (Dictamnus albus) - planta perenă, înălțime: 50 - 120 cm, înflorește: mai – iulie
Cupa oii (Campanula patula) - planta bienală, înălțime: 30 - 60 cm, înflorește: mai – iulie
Mușcata dracului (Knautia arvensis) - planta perenă, înălțime: 30 - 100 cm, înflorește: mai - septembrie

Sânziană galbenă (Galium verum) - planta perenă, înălțime: 30 - 100 cm, înflorește: mai - septembrie
Margaretă (Leucanthemum vulgare) - planta perenă, înălțime: 20 - 80 cm, înflorește: mai – octombrie

* Bulbuc de munte (Trollius europaeus) - planta perenă, înălțime: 30 - 50 cm, înflorește: iunie – iulie

Busuioc de câmp (Prunella vulgaris) - planta perenă, înălțime: 10 - 30 cm, înflorește: iunie – august
Jaleș (Stachys officinalis) - planta perenă, înălțime: 30 - 100 cm, înflorește: iunie – august
Garofiță (Dianthus carthusianorum) - planta perenă, înălțime: 30 - 40 cm, înflorește: iunie – august
Sparcetă (Onobrychis viciifolia) - planta perenă, înălțime: 30 - 70 cm, înflorește: iunie – august

Coroniște (Coronila varia) - planta perenă, înălțime: 30 - 120 cm, înflorește: iunie – august

Vinețea (Centaurea jacea) - planta perenă, înălțime: 40 - 80 cm, înflorește: iunie – octombrie


Autor: Mihai Constantinescu

miercuri, 18 aprilie 2018

Misterele pădurii (ep. 1) - Primele păduri

   Primele păduri au apărut în urmă cu 385 milioane ani și erau formate din arbori de wattieza care creșteau până la 10 metri înălțime, se înmulțea prin spori și semănau cu ferigile arborescente sau palmierii din zilele noastre. Acești arbori au avut un rol cheie în evoluția vieții creând condițiile propice pentru colonizarea uscatului de către primele vertebrate. 
   Primii arbori ramificați, asemănători celor din zilele noastre, apăreau 23 mil. ani mai târziu și aparțineau genului Archaeopteris. Acești noi arbori sunt mai masivi și mai viguroși atingând înălțimi de până la 20 m și grosimi ale trunchiului de 1,5 m. Au fost primele plante cu longevitate ridicată (se crede ca puteau trăi peste 100 ani) iar în scurt timp aceste păduri împânzesc întreg uscatul și modifică radical compoziția atmosferei îmbogățind-o cu oxigen (de la 5% la 20%) și reducând concentrația de dioxid de carbon (de la 10% la 1%), ceea ce a dus la reducerea semnificativă a temperaturii la suprafața Pământului. 
   Pădurile de wattieza și archaeopteris au existat pentru o perioadă relativ scurtă de timp dar au schimbat fața pământului pentru totdeauna imprimându-i aspectul pe care îl știm și astăzi.




(sursă imagini: wikipedia/commons)

luni, 6 noiembrie 2017

Un nou proiect de mediu implementat cu succes de Asociatia Natura Transilvaniei

Cu mic, cu mare, ocrotim pădurea 

Asociația Natura Transilvaniei în parteneriat cu Asociația Ecouri Verzi, a implementat în perioada mai – octombrie 2017 proiectul cu titlul “Cu mic, cu mare, ocrotim pădurea”.
Proiectul “Cu mic, cu mare, ocrotim pădurea” s-a desfășurat în ariile naturale protejate pe care cele doua asociații le au în custodie, astfel acțiunile s-au realizat în siturile Natura 2000 Făgetul Clujului - Valea Morii și Someșul Rece din județul Cluj și în Rezervația Pădurea Runc din județul Maramureș.
Scopul proiectul îl reprezintă îmbunătăţirea nivelului de acceptare şi apreciere a importanței siturilor Natura 2000 Făgetul Clujului – Valea Morii, Someșul Rece şi a Rezervației Pădurea Runc în rândul comunităţilor locale, a turiştilor care le vizitează, precum și conștientizarea populației în general, despre necesitatea existenței ariilor naturale protejate. 

Rezultatele concrete sunt: 
- 3 excursii de tip Junior Ranger și 1 tabără JR de doua zile; 
- Minim 30 de arbori cu valoare pentru lilieci cartați și marcați; 
- 240 de broșuri cu specii de lilieci și metode simple, accesibile de protecție a liliecilor; 
- 2 articole despre activitățile desfășurate în monitorizarea liliecilor; 
- 1 panou informativ instalat la Rezervația Pădurea Runc; 
- 1 site web pentru  Rezervația Pădurea Runc (www.padureaRUNC.ro); 
- Limitele rezervatiilor Făgetul Clujului, Valea-Morii, Pădurea Runc marcate în teren; 
- 3 camere automate + 12 panouri cu “Arie protejată supravegheată video” montate în Făgetul Clujului în puncte cheie; 
- 7 panouri top ”buștean” cu informații privind speciile de arbori amplasate la baza arborelui pe care îl reprezintă; 
- Minim 600 de vizitatori mai bine informaţi cu privire la ecosistemul de pădure din Făgetul Clujului- Valea Morii, Someșul Rece și Pădurea Runc; 
- Participarea a minim 200 de persoane, în special copii și tineri la prezentări, activităţi educative şi activităţi practice tip Junior  Ranger în ariile protejate; 
- Minim 200 de participanți la evenimentele publice cu un nivel de informare mai ridicat în ceea ce privește ariile protejate.
Proiectul a fost cofinanțat de către Fundația pentru Parteneriat prin programul ”Spații Verzi” - componenta de finanțare „Arii Naturale Protejate”, program ce urmărește promovarea și popularizarea ariilor protejate din România cu scopul de a ridica nivelul de acceptare a acestora în rândul comunităților locale. 

 
 
 
 

 

marți, 9 mai 2017

Vara aceasta “Cu mic, cu mare, ocrotim pădurea”

Comunicat de presă

Asociația Natura Transilvaniei în parteneriat cu Asociația Ecouri Verzi, implementează în perioada mai – septembrie 2017 proiectul cu titlul “Cu mic, cu mare, ocrotim pădurea”.

Activitățile se vor desfășura în ariile naturale protejate pe care cele doua asociații le au în custodie, astfel acțiunile vor fi realizate în siturile Natura 2000 Făgetul Clujului - Valea Morii și Someșul Rece din județul Cluj și în Rezervația Pădurea Runc din județul Maramureș.

Scopul proiectul îl reprezintă îmbunătăţirea nivelului de acceptare şi apreciere a importanței siturilor Natura 2000 Făgetul Clujului – Valea Morii, Someșul Rece şi a Rezervației Pădurea Runc în rândul comunităţilor locale, a turiştilor care le vizitează, precum și conștientizarea populației în general, despre necesitatea existenței ariilor naturale protejate.

Obiectivul principal al proiectului este reprezentat de implicarea activă a comunităților locale în protejarea şi administrarea siturilor Natura 2000 Făgetul Clujului – Valea Morii, Someșul Rece şi Rezervația Pădurea Runc, prin activităţi practice de tip junior ranger în ariile protejate.

Al doilea obiectiv al proiectului îl reprezintă promovarea capitalului natural din cadrul Sitului Natura 2000 Făgetul Clujului – Valea Morii, Situl Natura 2000 Someşul Rece și Rezervația Pădurea Runc în comunitățile din localitățile din apropierea ariilor protejate, precum şi în rândul vizitatorilor.

Astfel tinerii vor învăța despre administrarea și importanța administrării ariilor protejate, fiind rangeri juniori ai ariilor protejate în 4 excursii pe teren precum și într-o tabără de două zile în natură. Aceștia vor participa la observații ale ecosistemelor naturale, monitorizări ale speciilor de lilieci, identificarea de arbori cu importanță pentru lilieci, marcarea limitelor rezervațiilor, precum și la instalarea de panouri cu informații privind ariile naturale protejate sau speciile de arbori întâlniti.

Proiectul este finanțat pentru al 4-lea an la rând de către Fundația pentru Parteneriat prin programul ”Spații Verzi” - componenta de finanțare „Arii Naturale Protejate”, program ce urmărește promovarea și popularizarea ariilor protejate din România cu scopul de a ridica nivelul de acceptare a acestora în rândul comunităților locale. Valoare totală a proiectului este de 29.558 lei, din care asistența financiară nerambursabilă este 20,000 lei.

luni, 12 decembrie 2016

Dezbatere publică: Regulementul rezervației naturale 2.681. Pădurea RUNC

Asociaţia Natura Transilvaniei, în calitate de custode al ariei naturale protejate 2.681. Rezervaţia Pădurea Runc prin Convenţia de Custodie nr. 50 din 08.07.2016,  derulează procesul de elaborare a regulamentului ariei protejate în conformitate cu Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 49/2011 şi a Ordinului nr. 1052 din 03/07/2014 al Ministerului Mediului si Schimbărilor Climatice.

Prima versiune a regulementului poate fi consultată la adresa de mai jos:
https://drive.google.com/file/d/0B-4t2GXf-kgMMDNSZEgyR1FDbEU/view?usp=sharing

Aşteptăm cu interes punctul dv. de vedere însoţit de observaţii şi comentarii pe adresa de corespondenţă Cluj-Napoca, str. Kovari 35 sau la adresa de e-mail naturatransilvaniei@yahoo.com până cel târziu vineri 9 ianuarie 2017.

Extras din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 49/2011:

“Art. 4 – 35. regulament al ariei naturale protejate – documentul în care se includ toate prevederile legate de activităţile umane permise şi modul lor de aprobare, precum şi activităţile restricţionate sau interzise pe teritoriul ariei naturale protejate;
Art. 21 – (2) Pentru ariile naturale protejate care nu necesită structuri de administrare special constituite, planurile de management şi regulamentele se elaborează de către custozii acestora, se avizează de către Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului/structurile din subordinea acesteia, după caz, şi se aprobă prin ordin al conducătorului autorităţii publice centrale pentru protecţia mediului şi pădurilor, cu avizul autorităţilor publice centrale interesate.
Art. 21 – (4) Respectarea planurilor de management şi a regulamentelor este obligatorie pentru administratorii ariilor naturale protejate, pentru autorităţile care reglementează activităţi pe teritoriul ariilor naturale protejate, precum şi pentru persoanele fizice şi juridice care deţin sau care administrează terenuri şi alte bunuri şi/sau care desfăşoară activităţi în perimetrul şi în vecinătatea ariei naturale protejate.”

luni, 7 noiembrie 2016

Proiectul "Natura ne invata, noi o ocrotim" s-a incheiat cu succes

Comunicat de presă

Al treilea an la rând, Pădurea Făget a fost timp de 5 luni gazda proiectului Junior Rangers „Natura ne învață, noi o ocrotim”, organizat de Asociația NATURA TRANSILVANIEI

Asociația NATURA TRANSILVANIEI - Custodele Siturilor Natura 2000 ROSCI0074 Făgetul Clujului - Valea Morii și ROSCI233 Someșul Rece, în parteneriat cu Asociația Ecouri Verzi, lansează proiectul “Natura ne învață, noi o ocrotim”. Proiectul a avut o durată de 5 luni, începând din luna mai pana in septembrie și a fost finanțat de Fundația pentru Parteneriat prin programul ”Spații Verzi” - componenta de finanțare „Arii Naturale Protejate”, program ce urmărește promovarea și popularizarea ariilor protejate din România cu scopul de a ridica nivelul de acceptare a acestora în rândul comunităților locale. 

Obiectivele proiectului au fost:
- Implicarea activă a unui număr de minim 100 copii și 50 adulți din comunitățile locale în protejarea și administrarea siturilor Natura 2000 Făgetul Clujului – Valea Morii și Someșul Rece, prin activități practice în ariile protejate: tabere Junior Rangers, Ziua ariilor protejate și ateliere de creație.
- Conștientizarea și acceptarea de către comunitățile locale a celor două arii protejate prin realizarea unui portal web interactiv, prezentări publice, organizarea Zilelor ariilor protejate și editarea unui manual de recunoaștere a arborilor.
- Promovarea capitalului natural din cadrul celor doua situri Natura 2000 Făgetul Clujului – Valea Morii și Someșul Rece in rândul vizitatorilor prin realizarea unui portal interactiv și panouri informative.
- Un mai bun management al vizitatorilor prin instalarea de panouri informative si stâlpi indicatori.
- Ameliorarea condițiilor de viață pentru unele specii protejate în cele două arii protejate: speciile de lilieci, prin construirea de scorburi adaposturi în situl Făgetul Clujului – Valea Morii.

Rezultatele acestui proiect sunt:
- Creșterea interesului pentru protecția și conservarea resurselor naturale în rândul populației locale, a turiștilor și a vizitatorilor;
- Creșterea gradului de implicare a copiilor și tinerilor în activități legate de protecția mediului, în general și protejarea valorilor patrimoniului natural din cele două arii protejate; creșterea gradului de înțelegere a ceea ce înseamnă meseria de ranger și custode de arie protejată.
- Au fost amplasate în zone prolifice 12 casute pentru adapostul liliecilor, 3 panouri informative și 2 stalpi indicatori pe trasele turistice, deasemenea 3 camere foto cu declansare automata au fost instalate pentru o mai buna monitonizare a zonelor protejate.
Acest nou proiect a fost o continuare firească a celor derulate în 2014 „Omul, prieten al naturii” și 2015 „Natura de lângă mine: prin cunoaștere o protejez”, tot cu sprijinul Fundației pentru Parteneriat Miercurea-Ciuc.
Valoare totală a proiectului a fost de 28.000 lei, din care asistența financiară nerambursabilă a fost in valoare de 20.000 lei.