marți, 28 aprilie 2015

Laleaua pestriță (Fritillaria meleagris)

Laleaua pestriță (Fritillaria meleagris) specie declarată monument al naturii, din familia crinilor, creste prin pajisti, pe soluri umede, aluvionare. Cum aceste zone au fost în mare măsura asanate pentru a fi "redate agriculturii", laleaua pestriță a devenit foarte rară în natură, iar declinul continuă. Pe lângă îmbunătățirile funciare a aparut, în ultimii ani, o noua presiune: intensificarea fără precedent a pășunatului cu oi. Cu toate acestea, am găsit lângă Cluj o populație importantă, cu multe exemplare...








joi, 16 aprilie 2015

Coaliția pentru Mediu și aproape 100.000 de persoane din toată lumea cer Min. Mediului să intervină pentru oprirea imediată a distrugerilor de pe Râul Alb

Către Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor, În atenția Doamnei Ministru Grațiela Gavrilescu

Stimată doamnă Ministru,

Coaliția pentru Mediu din România solicită intervenția Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor în luarea de măsuri pentru suspendarea imediată a proiectului ”Construire și exploatare microhidrocentrale pe Râul Alb”, solicitat de către S.C. Abi Automotion S.R.L., cu sediul în municipiul Deva, propus a fi amplasat în extravilanul comunei Sălașu de Sus, sat Coroiești, jud. Hunedoara.

Precizăm motivele care stau la baza acestei solicitări:
Valea Râului Alb se află pe teritoriul Geoparcului Dinozaurilor Țara Hațegului având statut de Parc Natural precum și al Sitului de Importanță Comunitară Strei-Hațeg și constituie una din părțile cele mai sălbatice din această arie naturală protejată. În mod firesc acest areal ar trebui inclus într-o zonă de protecție integrală, în cadrul parcului natural, doar ca acesta, deși este dat în administrare de mulți ani, nu are încă un plan de management. De asemenea, Valea Râului Alb a fost identificată ca fiind ultimul râu de munte din Carpații Românești, conservat aproape perfect din punct de vedere ecologic, geomorfologic şi hidromorfologic constituindu-se într-o adevarată comoară naturală cu un mare potențial științific și turistic. De la izvoarele aflate la altitudinea de 2.100 m și până la cele de la aprox. 780 m nu este niciun drum pe vale, iar în aval drumul nu a afectat morfologia văii, fiind lateral pe o terasă. Pe cursul de apă nu sunt balastiere sau regularizări şi nici măcar nu s-a făcut plutărit în trecut, iar în depresiune, râul are o luncă inundabilă funcțională. Este un râu complet din punct de vedere ecologic, cu crenon, rhithron și potamon. Din datele pe care le avem, râul este clasificat ca având stare hidromorfologică foarte bună. În plus, râul şi lunca inundabilă adăpostesc populaţii abundente ale speciilor pentru care a fost declarat situl Natura 2000 Strei-Haţeg.

Construirea microhidrocentralelor implică excavarea în versanți a unui drum de la zero pe vale, modificări ale albiei minore și dinamitări de versanți. Se va prelua în conducte peste 70% din debitul de apă al râului care, de altfel, este unul mic, condiții în care ecositemul acvatic nu poate să supraviețuiască. De exemplu, racul de ponoare, o specie prioritară la nivel european și pentru care situl Natura 2000 Strei-Hațeg a fost explicit constituit, este amenințată, supraviețuirea speciei în acest râu fiind imposibiă în cazul construirii microhidrocentralelor. De asemenea, vidra este o specie care își marchează teritoriul chiar în locul unde malul este planificat a fi dinamitat și albia minoră mutată.
Acest proiect este o investiție privată care nu implică beneficii pentru comunitatea locală, iar cantitatea de energie produsă este foarte mică.

Printre alte nereguli constatate în acest proiect:
- nu a fost supus evaluării impactului asupra mediului, deși este situat într-un Parc Natural;
- încalcă prevederile imperative restrictive ale Avizului de mediu nr. 10938/10.12.2012 la Strategia Energetică a României pentru perioada 2007 – 2022, actualizată pentru perioada 2011 – 2020, emis de Ministerul Mediului și Pădurilor, prin care se interzice în mod expres avizarea favorabilă a proiectelor de investiții de tip microhidrocentrală în siturile de interes comunitar (SCI-uri) care au fost propuse pentru protejarea speciilor de pești, vidră, rac sau pentru habitate care sunt influențate de acestea;
- au fost scoase definitiv din fondul forestier suprafețe importante de pădure, inclusiv zone cu pădure seculară, într-un parc natural care nu are plan de management și în consecință nicio zonare funcțională care să specifice ce acțiuni se pot face și unde;
- nu au fost respectate prevederile legale privind consultarea publicului;
- se încalcă Directiva Cadru privind Apa, pentru că în urma deteriorărilor hidromorfologice grave, starea ecologică a Râului Alb se poate estima că va scădea sub o stare ecologică bună;
- se afectează grav integritatea celor două arii natural protejate, fiind alterat singurul râu, încă, neafectat de hidrocentrale sau regularizări.

Cazul expus este, deja, de notorietate chiar și peste hotare, România riscând un proces de infringement din partea CE. Petiția internațională lansată pentru salvarea Râului Alb a strâns peste 90.000 de semnături din toată lumea, până la data de 14 aprilie 2015.

Cu toate cele menționate mai sus, s-a constatat în teren începerea lucrărilor la acest proiect, deja fiind defrișată o suprafață importantă cu numeroși arbori ce se aflau pe traseul viitorului drum industrial.

Pe cale de consecință, vă rugăm să interveniți în suspendarea imediată a acestui proiect, înainte ca efectele asupra naturii să fie ireversibile!


Cu considerație,
Coaliția pentru Mediu din România
Secretariatul CMR – Asociația Centrul pentru Politici Durabile Ecopolis
Costel Popa, Președinte Asociația Centrul pentru Politici Durabile Ecopolis


Coaliția pentru Mediu din România este formată din 27 de organizații non-guvernamentale din toată țară:
1. Asociația Centrul pentru Politici Durabile Ecopolis
2. Clubul de Cicloturism “Napoca”
3. Asociația “Floarea Reginei” Sinaia
4. Asociația pentru Protecția Liliecilor din România
5. Asociația ECOS Dolj
6. Fundația Acțiunea Ecologică
7. Asociația Ecologică TURISMVERDE
8. Asociația Strawberrynet
9. Asociația pentru Dezvoltare “DUNAREA DE JOS”, Calarăși
10. Asociația Sighișoara Durabilă
11. Viitor Plus
12. Asociația Română de Permacultură
13. Asociația BioSilva
14. Fundația Activity Reșița
15. Asociația Mai Bine Iași
16. Asociatța Salvați Dunărea și Delta
17. Terra Mileniul III
18. WWF Romania
19. Asociația GreenItiative
20. Asociația AGENT GREEN
21. Asociația Ecoteca
22. Asociația pentru Dezvoltare Comunitară Durabilă “Alutus”
23. Asociația Kogayon
24. Asociația Natura Transilvaniei
25. Asociația 2 Celsius
26. Asociația Bankwatch România
27. Fundația Eco-Civica

joi, 9 aprilie 2015

A fost Vladeasa X-Trail 2015

Luni 6 aprilie s-a incheiat Vladeasa X-Trail 2015. 

Competitia de alergare montana a avut loc in data de 21 martie si a adunat la start 19 curajosi participanti la prima editie a acestui concurs al carui traseu nu a fost unul chiar usor: urcare pana pe Varful Vladeasa (1834 m) si retur.



In 6 aprilie a avut loc vizita la Cluj a copiilor din satul Rogojel. Cei 12 elevi au vizitat Muzeul Etnografic al Transilvaniei, au vazut, multi dintre ei pentru prima data in viata, o expozitie de dinozauri ( Dino Expo 2015 - Ultimii dinozauri din Transilvania) si au vizionat o piesa de teatru pentru copii, in cadrul Mini Reactor.


Competiția Vlădeasa X-Trail a fost organizată de 360SPORT Club și de Asociația Natura Transilvaniei.