vineri, 29 noiembrie 2013

Someşul Rece, arie naturală protejată, Sit "Natura 2000"

Situl Natura 2000 ROSCI233 Someşul Rece, cu o suprafaţă de 8.529 ha, este o arie protejată de mărime medie la nivelul ţării noastre şi în acelaşi timp una dintre cele mai întinse zone sălbatice rămase în cuprinsul Munţilor Apuseni.
Se afla situată în Masivul Gilău – Muntele Mare la latitudinea de 46gr33’53”N şi longitudinea de 23gr6’33”E. Biogeografic se află situată în regiunea Alpină la altitudini cuprinse între 722m şi 1640m cu o medie de 1364m. Administrativ, aria naturală protejată se află în totalitate pe teritoriul Judeţului Cluj.
Forma ariei protejate este alungită desfasurăndu-se pe o lungime de aproximativ 19 km pe orientarea NV-SE. Cuprinde bazinul hidrografic al cursului superior al Râului Someşul Rece (din amonte de satul Răcătău şi până aproape de izvoare) şi al afluentului Irişoara.
Datorită izolării şi a lipsei infrastructurii care să fragmenteze habitatele, starea de conservare este în general bună iar valoarea acestei arii protejate pentru conservarea peisajului caracteristic Munţilor Apuseni dar şi pentru conservarea populaţiilor sursă de mamifere şi păsări mari este foarte ridicată. Ecosistemele cuprinse în arealul ariei protejate sunt în foarte mare măsură naturale.
In perimetrul sitului sunt identificate o serie de mamifere şi păsări specifice zonei pădurilor de deal şi munte, specii rare şi vulnerabile la presiunea antropică.
Habitatele de importanţă conservativă comunitară sunt în număr de 8 şi acoperă 86% din intreaga suprafaţă a sitului. Dintre acestea jumătate sunt habitate prioritare ocupând 20% din suprafaţa totală a sitului.
In perimetrul sitului Someşul Rece, prin Decizia 147 / 1994 a Consiliului Judeţean Cluj au fost desemnate următoarele zone protejate de interes judeţean cu valoare peisagistică: Obârşia Someşului Rece, Cheile Dumitresei, Defileul Someşului Rece, Valea Someşului Rece.

In cadrul sitului au fost identificate urmatoarele clase de habitate: pajisti natural, stepe, paduri de foioase, păduri de conifer, turbării şi mlaştini.
In cadrul sitului sunt protejate urmatoarele tipuri de habitate: 6520 Fâneţe montane – 5%; 6150 Pajiti boreale şi alpine pe substrat silicios – 0,1%; 9110 Păduri de fag de tip Luzulo-Fagetum – 1%; 9130 Păduri de fag de tip Asperulo-Fagetum – 1%; 91E0* Păduri aluviale cu Alnus glutinosa si Fraxinus excelsior (Alno-Padion, Alnion incanae, Salicion albae) – 0,7% - habitat prioritar; 9410 Păduri acidofile de Picea abies din regiunea montana (Vaccinio-Piceetea) – 55%; 7110 * Turbării active - 3% - habitat prioritar; 91D0 * Turbării cu vegetaţie forestieră - 0,5% - habitat prioritar.
In cadrul sitului sunt protejate urmatoarele specii de animale cuprinse in anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE:
Mamifere: 1352* Canis lupus (lupul), 1361 Lynx lynx (râsul)
Amfibieni: 1193 Bombina variegate (izvoraşul cu burtă galbenă)
Peşti: 1122 Gobio uranoscopus (porcuşorul de vad), 1146 Sabanejewia aurata (dunăriţa), 1163 Cottus gobio (zglăvoaca), 9903 Eudontomyzon danfordi (chişcarul)
Nevertebrate: 1083 Lucanus cervus (rădaşca), 4012 Carabus hampei (cărăbuş)

Alte specii importante de flora si fauna identificate si protejate in cuprinsul sitului:
Mamifere: Felix silvestris (pisica sălbatică), Mustela nivalis (nevăstuica), Mustela putorius (dihorul), Sciurgus vulgaris (veveriţa), Cervus elaphus (cerbul), Capreolus capreolus (căprioara), Lepus europaeus (iepurele), Vulpes vulpes (vulpea), Sus Scrofa (porcul mistreţ)
Reptile: Vipera berus (vipera comună)
Amfibieni: Salamandra salamandra (salamandra de foc)
Pesti: Thymallus thymallus (lipanul)
Nevertebrate: Helix pomatia (melcul de livadă)
Plante: Galanthus nivalis (ghiocelul), Arnica Montana (arnica), Lycopodium clavatum (pedicuţa)

Ameninţări pentru conservarea biodiversităţii şi peisajului :
Distrugerea cursurilor de apa (în special cel al Someşului Mic) prin amenajări hidroenergetice - amonte de lacul de acumulare Someşul Rece se păstrează ultima portiune a Someşului aflată în stare naturală, în aval (inclusive dupa confluenţa cu Someşul Cald) apa fiind captată în mod repetat pentru hidroenergie. Această portiune rămasă în stare naturală are un potential conservative extrem de ridicat fiind practic unul din ultimele râuri mari bine conservate din Muntii Apuseni. In momentul de faţă, s-a început pe acest sector construirea mai multor microhidrocentrale ce vor afecta grav starea de conservare a celor 4 specii de peşti protejaţi la nivel comunitar dar şi asupra a 3 tiput de habitate prioritare la nivel european.
Fragmentarea habitatelor - considerăm că valoarea conservativă a acestui areal protejat stă în faptul ca reprzintă o suprafaţă întinsă, nefragmentată care poate conserva ecosisteme întregi, functionale, inclusiv speciile de mamifere şi pasari mari care au nevoie de spaţii întinse neafectate de către om pentru a supravieţui şi care aici au importante populaţii sursă.
Se constată şi în zona sitului Someşul Rece tendinţa de a se construi hoteluri, pensiuni şi case de vacant, izolate sau sub forma de sate de vacanţă. Construcţia acestor case de vacant ar trebui limitată la zonele unde deja există construcţii sau la periferia sitului şi nicidecum în habitatele natural. Ca un efect colateral mentionam şi poluarea cu deseuri rezultate din construcţii precum şi cele menajere. Asfaltarea drumurilor ar fi un alt potential pericol care ar produce fragmentarea habitatelor şi ar creste semnificativ mortalitatea accidentală a diferitelor specii de animale. Momentan, în perimetrul ariei protejate nu există decât porţiuni scurte de drumuri asfaltate.
Exploatarile forestiere - In ultimii 15-20 ani in zona au avut şi au în continuare loc acţiuni de exploatere ilegala a padurilor prin extragerea selectivă a arborilor maturi şi valorificabili economic, astfel încât în momentul de faţă marea parte a padurii de conifer si-a pierdut caracterul compact devenind raritură cu vârsta arborilor ce nu trece în general de 10-20 de ani. Alte situaţii identificate în teren: suprafeţe întinse exploatate la ras, inclusive în zone cu pantă mare; distrugerea unor cursuri de apă prin extragerea materialului lemnos prin târâre; depozite de mari dimensiuni de cherestea (dosuri de scândură) şi rumeguş abandonate, ce afectează covorul vegetal şi calitatea solului; o reţea foarte deasă de drumuri forestiere cu distrugerea covorului vegetal, poluarea solului şi a apei; deseuri abandonate de muncitorii forestieri.
Vânătoarea - In ultima perioadă în zonă au fost semnalate cazuri de braconaj atât la vânătoare cât şi la pescuit. Evaluarea efectivelor de animale pentru alocarea cotelor de vânat se fac pe baza unor observaţii superficiale pe teren existand astfel pericolul vânarii unui numar prea mare de animale din diverse specii.
Turismul motorizat - Zona este frecventată des de amatorii de sporturi motorizate pe teren offroad: maşini de teren, ATV-uri, motociclete tip enduro. Aceştia nu se limitează la drumurile publice şi forestiere ci pătrund şi in habitate natural afectându-le starea de conservare, favorizand eroziunea torentiala şi fiind in plus şi o importantă sursă de poluare fonică.







2 comentarii:

  1. o zona superba, cel mai frumos rau pe care am pescuit pastrav... bun si de un campionat mondial de pescuit la musca... se poate distruge din cauza lacomiei unora

    RăspundețiȘtergere
  2. Salamandra DE FOC ????? Din ce limba straina ati preluat, in traducere, acest nume ? Ar fi bine sa va uitati in carti romanesti de zoologie, pentru a nu promova nume de animale inexistente in lexicul limbii populare si stiintifice romanesti. .

    RăspundețiȘtergere